Despre viața. Un film altfel.

Nu pot sa număr pe degete câte filme am văzut in viața mea, dar știu ca pot sa număr pe degete câte filme m-au atins.

Ultimul văzut , chiar azi, mi-a adus aminte ca de multe ori nu trebuie decât sa privești. N-am sa scriu mai multe, va las sa va uitați la film.

Este un film care trebuie văzut măcar o data in viața.

Capernaum.

Va pup. Ma duc sa meditez. Am nevoie.

PS. Ma anuntați când vedeți filmul da? Povestim in următoarea postare despre el.

Xoxo LB

Later edit: nu fac publicitate și nu am fost plătită sa scriu despre filmul asta (of corce), doar mi se pare minunat!

Reclame

Când faci prea multe pentru omul pe care îl iubești

Nu știu dacă ar trebui sa scriu, a trecut atât de mult timp de când nu am mai făcut-o ca efectiv nu mai știu cum sa o fac.

Între viața personală si profesională, plecat din țara, adaptat la altă cultură și temerile mele, m-am trezit 2 ani mai târziu cu telefonul in mână și cu dorința de a scoate sentimentele din mine, poate așa mi se mai ușurează sufletul.

N-am sa va povestesc 2 ani de străinătate, cu bune și cu rele mi-am găsit oarecum liniștea și pot sa zic ca am mai crescut un pic, pe plan personal și profesional.

Profesional in 5 luni voi fi medic, într-un an sper și cu diploma și toate alea, cu proiect de cabinet și bani mulți cică. Chestii de care nu prea am nevoie cred, dar pe care o sa trebuiască oarecum sa le fac să-mi pot permite vacantele și sa îmi îndeplinesc visele.

Personal, am trecut prin multe schimbări, de la fata studenta fără bani, la fata studenta cu bani (hahahaha). O Mărie cu alta pălărie. Ca cică banii ăștia mi-au adus liniștea personală. Pe naiba! Liniștea mi-a adus-o psiholoaga pe care îmi permit sa o plătesc și pe care o vedeam in vise dacă n-aveam bani. Ma întâlnesc cu ea de prin Februarie, o dată pe luna, mai mult de atât nu are rost, mai ales ca 90% vorbesc despre probleme mele in relație , ca cică da, am o relație. La naiba, ca parcă mi un pic dor de Singurătatea fără bătăi de cap…

Să va explic un pic cum stă treaba. Dacă nu vreți sa continuați sa îmi citiți văicărelile puteți sa Închideți pagina, e mai simplu.

De fapt nici n-am sa ma plâng de nimic, ca n-am de ce, am un iubit „perfect”, asta se mint multe femei, și eu am făcut-o pana in Februarie 😂 deci iubitul meu e departe de a fi perfect. Este un băiat, încă legat de fusta lui maică-sa (ca doar e mai simpla viața așa), temător din cale afară ( mai rău ca in povestea cu drobul de sare), un prostuț in felul lui ( creierul bărbaților este in pantaloni nu-i așa???), l-am crezut blând ( până și-a scos ghiarele și colții și s-a apucat de urlat, atunci chiar am crezut ca are și coaie, ups, ouțe am vrut sa scriu), este un pierdut , cu capul in nori și fără logica (pentru logica mea, sa ne înțelegem!).

Și cu toate astea îl iubesc așa cum e! Și credeți-mă ca am momente in care îmi vine sa ii dau două, și n-am făcut-o până acum , sper sa nici nu o fac de curând (hahaha).

Azi totuși am realizat ca fac prea multe pentru el și cred ca nu sunt singura femeie care zice și face asta pentru iubitul ei, dar oare sunt singura care își pune întrebarea dacă e ok asta?? Eu sper ca nu!

De ce?

Sa va explic de ce sper ca nu!

Pentru ca atunci când fac prea multe pentru iubitul meu, uit sa fac lucruri pentru mine. Îmi iau un rol de mama protectoare care nicicum nu trebuie sa fie intr-o relație! Ca doar nu-s mă-sa ( da are cratima )!

De unde și pana unde o femeie trebuie să spele, să calce, sa facă curățenie în casă, sa facă se mâncare, sa strângă hainele, pune-te masa, scoală-te masa????!!!!

Hello!!! Nu mai trăim pe vremea lui Pazvante Chiorul!!!

No gata! Revin la titlu: când faci prea multe pentru omul pe care îl iubești pune-ți întrebarea ce faci pentru tine. Și dacă faci in egală măsura lucrurile pentru tine, ii ok, dacă nu trebuie sa schimbi ceva, că altfel o sa ajungi ca mine, sa îți pui întrebarea dacă merită sa mai fii in relație cu el, și întrebarea asta nu are logica când îl iubești pentru că dacă ai face lucruri pentru tine și apoi pentru el, ai fii bine și cu tine și cu el.

So, in the end. Pentru mine: învață sa fi narcisista și egoista să fii fericita cu tine, ca probabil și el face același lucru de partea lui.

Acum ca m-am calmat, ma duc să-mi scot pâinea și-n cuptor, ca doar îs o femeie de casa, ce p*** mea!

Xoxo, Little butterfly (tot mică am rămas chiar dacă am crescut in ani)

P.S. Poate mai revin, sper ca nu la anul (hahahaha) va pupa fluturele.